METODA
CUBULUI
Strategie de predare-învățare,descoperită în anul 1980,folosită
în cazul în care se dorește explorarea unui subiect sau a unei situații din mai
multe perspective.Valențele formative ale metodei sunt relevante (Breben, Gongea, Ruiu, & Fulga).
Oferă posibilitatea de a dezvolta competențele necesare
unei abordări complexe și integratoare (Ioan, 2006).
Obiectivul:
Analiza întrebărilor și
formularea răspunsurilor cu participarea întregii clase sau a grupului advers
în cadrul unui concurs și completarea întrebărilor.
Etape:
·
Se formează grupuri de 4-5
copii;
·
Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează
cuvintele: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ
(altele, în funcţie de resurse, nu neapărat pe toate feţele cubului) (Ioan, 2006), (Constantin,
1996);
·
Fiecare copil din grup
interpretează un rol în funcție de sarcina îndeplinită;
Copilul
nr.1 (Rostogolici)-Rostogolește cubul;
Copilul
nr.2 (Istețul)-Citește imaginea sau sarcina scrisă pe un simbol și formulează
întrebarea;
Copilul
nr.3 (Știe tot)-Reține sarcina prezentată de colegul lui pentru a o reaminti
colegilor de grup în cazul în care aceștia o uită sau doresc să confrunte
răspunsul cu întrebarea;
Copilul
nr.4 (Cronometrul)-măsoară timpul și întrerupe activitatea.Se folosește de
clepsidră,alte mijloace neconvenționale sau de cronometrul;
Copilul
nr.5 (Umoristul)-Încurajează grupul,fiind optimist,bine dispus,cu simțul
umorului (Breben, Gongea, Ruiu, & Fulga).
După cum se observă,grupul este
format pe principiul respectării sau exersării inteligențelor multiple,precum:
-
Copilul nr.1 își va exersa inteligența kinestezică;
-
Copilul nr.2 își va exersa inteligența verbal-lingvistică;
-
Copilul nr.3 își va exersa inteligența interpersonală;
-
Copilul nr.4 își va exersa inteligența logico-matematică;
-
Copilul nr.5 își va exersa inteligența intrapersonală (Breben, Gongea,
Ruiu, & Fulga).
·
Copiii rezolvă sarcina
individual într-un timp dat;
·
Prezintă pe rând răspunsul
formulat.Toți copiii din grup analizează răspunsul,fac comentarii,pot solicita
reformularea întrebării pentru a fi siguri că sarcina este corect rezolvată (Breben,
Gongea, Ruiu, & Fulga).
Au loc comentarii care conduc la
selectarea sau reformularea răspunsului corect prin combinarea ideilor
individuale (Breben, Gongea, Ruiu, &
Fulga).
Dacă
se aplică strategia în mai multe grupuri simultan,este nevoie de câte un adult
ca moderator sau numai pentru a monitoriza activitatea și a rezolva problemele grupului (Breben,
Gongea, Ruiu, & Fulga).
Strategia dă rezultate foarte bune
în activități de observare desfășurate frontal,educatoarea găsind pentru
fiecare copil câte o sarcină care să motiveze învățarea (Breben,
Gongea, Ruiu, & Fulga).
Frontal,se poate combina cu
brainstorming-ul și jocul de rol.Eficiența maximă a strategiei este dată de
organizarea grupurilor în ariile de
stimulare în decursul unei săptămâni,pe rând.Se pot astfel diversifica
sarcinile atât la nivelul grupului cât și la nivelul grupurilor,până la
individualizare (Breben, Gongea, Ruiu, &
Fulga).
Exemple de jocuri:
Cubul
întrebărilor,cubul anotimpurilor,cubul toamnei,cubul muntelui,cubul
florilor,cubul prieteniei,cubul personajelor,cubul meu,cubul grupei,etc (Breben,
Gongea, Ruiu, & Fulga).
Activitatea
de grup se poate încheia sub mai multe forme:
a)
Conceperea unui eseu având
ca suport înregistrările răspunsurilor pe flipchart;
b)
Transpunerea ideilor
într-un desen colectiv cu tema investigată;
c)
Prezentarea celor mai
frumoase rezolvări și motivarea alegerii lor;
d)
Propunerea unui nou cub cu
o altă denumire,formularea sarcinilor pe fețele cubului și rezolvarea lor acasă (Constantin,
1996), (Breben,
Gongea, Ruiu, & Fulga).
Avantajele
acestei metode sunt multiple,printre care se numără și:
-
Determină participarea
conștientă a preșcolarilor prin implicarea maximă a acestora în rezolvarea
sarcinilor;
-
Permite diferențirea
sarcinilor de învățare;
-
Formează deprinderi de
muncă intelectuală;
-
Stimulează gândirea logică
a copiiilor;
-
Crește responsabilitatea
elevului față de propria învățare,dar și față de grup;
-
Sporește eficiența
învățării-preșcolarii învață unii de la alții;
-
Dezvoltă abilități de
comunicare și cooperare (Breben, Gongea, Ruiu, & Fulga).
Această metodă are și
anumite dezavantaje:
-
Rezolvarea sarcinilor
solicită resurse mari de timp;
-
Se creează un zgomot
oarecare;
-
Facilitează erori în
învățare;
-
Nu există un control precis
asupra cantității și calității cunoștințelor dobândite de fiecare preșcolar (Breben, Gongea, Ruiu, & Fulga).
Bibliography
Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., & Fulga, M. Metode
interactive de grup-Ghid Metodic-. Craiova: Arves;
Constantin,
C. (1996). Pedagogie. Iași: Polirom;
Ioan,
C. (2006). Metode de învățământ. Iași: Polirom.
Metoda cubului este utilă în
practica educațională deoarece,prin aceasta este stimulată învăţarea şi
dezvoltarea personală, favorizând schimbul de idei, de experienţe şi
cunoştinţe,se asigură o participare activă,promovează interacţiunea, conducând
la o învăţare activă cu rezultate evidente.Contribuie la îmbunătăţirea
calităţii procesului instructiv-educativ, are un caracter activ-participativ, o
reală valoare activ-formativă asupra personalităţii elevilor.
Pentru
o utilizare eficientă a acestor metode, în practica didactică, este necesară
cunoaşterea teoretică, o minimă experienţă în utilizarea acestor metode şi
integrarea corespunzătoare în proiectul didactic, în interrelaţie cu metodele
tradiţionale. Acest mod de predare transformă elevul într-un actor, participant
activ în procesul învăţării, pregătit să-şi însuşească cunoştinţele prin efort
propriu, o angajare optimă a gândirii, mobilizându-l în raport cu sarcinile de
învăţare date.
În
viziunea mea,o școala perfectă ar fi una în care toți elevii se pot manifesta
liber,deliberat,fără nici un fel de graniță între ei și profesori.Toți
profesorii ar trebui să aibă o relație deschisă cu fiecare elev în
parte,ajutându-i și îndrumându-i necondiționat.
În
primul rând,școala nu ar mai trebui să fie vazută ca fiind ceva obligatoriu,o
obligație (merg la școală pentru că mă trimit părinții sau pentru că nu trebuie
să fac absențe),ci ceva plăcut,ceva util pentru dezvoltarea fiecarui
elev,pentru a deveni persoane de bază pentru societate.Totodată,școala trebuie
să aibă un impact asupra fiecărui elev în parte,ajutându-i să devină culți
inteligenți,dar nu așa cum se procedează în zilele noastre prin memorarea unor
lecții.Fiecare elev trebuie să aibă propriul discernământ,propria motivație și
plăcere pentru învățare continuă.
Mi-aș
dori să văd o școală în care se învață din plăcere,în care copiii sunt
susținuți și îndrumați spre performanțe deosebite,atît școlare,cît și
extrașcolare,în care profesorii depun tot efortul pentru a le sprijini
creativitatea,prin predarea interactivă,materiile ajutându-i să se dezvolte
intelectual și psihic.
O școală
perfectă,din punctul meu de vedere,este o școală în care elevii sunt în centrul
atenției,deoarece ei reprezintă viitorul nostru.
Școala,
în viziunea multora înseamnă acumularea de informații într-una, într-un mod
aspru. Școala înseamnă formule matematice, ani istorici, denumiri geografice,
cifre economice, comentarii bătute în cuie la limba română. Și nimic care să
îți stimuleze creativitate, căci creativitatea există și în toate domeniile
științifice, nu doar în artă. În opinia mea, fiecare domeniu este o artă în
complexitatea lui și îți permite dezvoltarea creativității prin intermediul
său. Iar școala,ne inhibă această creativitate, iar o dată inhibată cu
greu mai renaște.
Pentru
a obține din elevi niște oameni de bază,gata să ajute și să reprezinte
comunitatea,ar trebui să le dăm aripi,să-i lăsăm să viseze și să fie creativi.Să
le dăm speranțe,visuri în care să creadă și scopuri pe care să dorească să le
atingă.Să nu le mai impunem atât de multe,să nu le mai spunem ce să facă,să-i
lăsăm să-și aleagă singuri universul din care vor dori să facă parte.
Știu
că asta ne-am dori cu toții,cei care facem încă parte din sistem în mod direct.
Și asta ne-am dori,libertatea de a alege și de a ne canaliza propriile talente.
Libertatea de a deveni culți și inteligenți într-un mod creativ, unic, căci
fiecare este unic în felul lui.